O movilă funerară, veche de 2.800 de ani din Siberia, amintește în mod straniu de mormintele sciților

Un mormânt vechi de 2.800 de ani din Siberia care conține rămășițele unui individ de elită, care a fost îngropat cu cel puțin un om sacrificat și 18 cai, pare să aparțină unei culturi strâns legate de enigmaticii sciți, potrivit unui nou studiu.

Kurganul, sau movila funerară mare, a fost dezgropat în Tuva, o republică din sudul Siberiei.

• Armata Română, lovită de epidemia de holeră în campania din Bulgaria: „Mureau oamenii ca muștele”
• „Tăchiţă gură de aur”, unul dintre marii oratori ai României pe care Ion C. Brătianu nu-l…

Acesta datează din perioada de tranziție dintre epoca bronzului și epoca fierului și este unul dintre cele mai timpurii cunoscute de acest tip care arată practicile funerare ale sciților, potrivit studiului, publicat în revista Antiquity.

O excavare a kurganului a scos la iveală unelte de călărie și artefacte decorate cu animale, indicând că, de fapt, cultura persoanei de elită era similară cu cea a sciților, care au trăit ulterior la mii de kilometri spre vest, au scris cercetătorii în studiu.

Unele dintre scheletele de cai aveau încă biți de alamă prinși între dinți; de asemenea, au fost găsite rămășițele unei femei, probabil o victimă a unui sacrificiu, au notat ei, potrivit LiveScience.

Una dintre cele mai timpurii movile de acest tip

Deși sciții aveau o cultură vibrantă, care includea creșterea cailor, artă cu animale și sacrificii rituale, nu au lăsat în urmă nicio înregistrare scrisă despre ei înșiși.

În schimb, moștenirea lor a fost definită în primul rând de oamenii care i-au întâlnit, cum ar fi istoricul grec Herodot (circa 484 – 420 î.Hr.), care a scris despre ritualurile lor elaborate de sacrificiu funerar pentru „regalitatea scitică” în secolul al V-lea î.Hr.

Potrivit lui Herodot, sciții ar sacrifica zeci de cai și servitori pentru a onora moartea unui rege. Odată uciși, caii erau eviscerați și împăiați, iar apoi atât oamenii sacrificați, cât și caii erau sprijiniți cu lemne pentru a părea că se învârt în jurul tumulului funerar.

Herodot a scris, de asemenea, că sciții au migrat spre vest din Asia Centrală după ce au fost alungați de un grup ostil, însă alți scriitori contemporani au oferit relatări diferite despre originea lor.

Valea regilor din Siberia

Studiile genetice moderne au arătat că sciții din primul mileniu î.Hr. erau un grup cultural divers care conținea strămoși siberieni, est-asiatici și eurasiatici. Dar povestea completă a modului și locului în care aceste grupuri s-au reunit pentru a forma cultura sciților este încă dezbătută.

„Sciții care călăreau au stârnit imaginația oamenilor încă de pe vremea lui Herodot”, a declarat autorul principal al studiului, Gino Caspari, arheolog la Universitatea din Berna, Elveția.

Pentru a descoperi dovezi ale începuturilor sciților, arheologii au început să excaveze cel mai estic kurgan de tip scitic găsit vreodată, care este situat într-o vale ce conține mii de alte movile funerare, cunoscută sub numele de „Valea regilor din Siberia”.

Prin datarea cu radiocarbon, echipa a datat movila la sfârșitul secolului al IX-lea î.Hr., făcând din această movilă funerară una dintre cele mai vechi cunoscute care prezintă dovezi ale practicilor funerare scitice și potențialul început al unei tradiții care va dura secole.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O movilă funerară aparent goală ascunde o navă vikingă veche de 1.200 de ani

O cetate ascunsă, descoperită sub o movilă funerară din Cipru. De ce este specială?

O movilă în formă de piramidă ar putea fi cel mai vechi monument de război din lume

O figurină din piatră de pe vremea vikingilor, dezgropată în Islanda, i-a uimit pe arheologi